Black Mirror, sezonul 7, a apărut pe Netflix în România

Pe 10 aprilie, Netflix a lansat al șaptelea sezon Black Mirror, serialul-fenomen creat de Charlie Brooker, care continuă să ne țină oglinda în față, chiar și atunci când nu vrem să ne privim. Cu șase episoade distincte, dar în același ton distopic, noul sezon e o doză bine calibrată de satiră, emoție și... avertisment.

De la un implant cerebral cu reclame – într-o lume în care sănătatea devine produs – la o poveste de dragoste între un om și un avatar AI într-o realitate virtuală nostalgică, sezonul 7 își asumă riscul de a coborî tonul critic în favoarea unei introspecții mai personale. Și reușește.

„Common People” deschide balul cu o autoironie fină la adresa propriului sistem de streaming. „Hotel Reverie” e un tribut adus fanilor San Junipero, cu o poveste de iubire în pixeli care lasă urme reale. În „Bête Noire”, tehnologia devine armă într-un duel al percepției, iar în „Eulogy”, Paul Giamatti oferă poate cea mai profundă interpretare a sezonului, între memorie, regret și dorința de a mai sta o clipă în trecut.

Finalul, „USS Callister: Into Infinity”, e primul sequel din istoria serialului și readuce în scenă un echipaj prins între galaxii și coduri digitale – cu tot ce implică asta: traume, revoltă și libertate câștigată cu greu.

Estetic, sezonul e impecabil. Narrativ, e cel mai cinematografic de până acum, spun fanii pe Reddit. Criticii? Împărțiți. Unii regretă ironia mușcătoare din sezoanele vechi, alții salută maturizarea tematică. E clar un sezon care schimbă ritmul, fără să schimbe esența.

Și poate că aici e miza: să ne arate că nu doar tehnologia evoluează, ci și fricile noastre în fața ei. Iar Black Mirror rămâne acolo unde-i locul – între ecran și conștiință.